HARDUGHÍT, -Ă, hardughiți, -te, adj. (Despre obiecte) Care este hodorogit, rablagit. – Hardughie + suf. -it.
hardughít, hardughítă, adj. (reg., înv. fig.; despre oameni) prăpădit, vlăguit, epuizat, extenuat, sfârșit.
hardughít adj. m., pl. hardughíți; f. sg. hardughítă, pl. hardughíte