GUVERNĂMÂNT, (2) guvernăminte, s. n. 1. (În sintagma) Formă de guvernământ = formă de conducere politică a unui stat. 2. (În unele state) Unitate teritorial-administrativă condusă de un împuternicit al șefului statului. – Din fr. gouvernement.
GUVERNĂMÂNT s.n. 1. (Rar) Puterea executivă a unui stat; guvern. ◊ Formă de guvernământ = formă de conducere politică a unui stat. 2. (În unele țări) Unitate teritorial-administrativă condusă de un guvernator. [Pl. -minte. / cf. fr. gouvernement].
GUVERNĂMÂNT s. n. 1. guvernare. ♦ formă de ~ = formă de conducere politică a unui stat. 2. (în unele țări) unitate teritorial-administrativă condusă de un guvernator. ( fr. gouvernement)
GUVERNĂMÂNT s. v. guvernare.
guvernământ s. n., (unități teritorial administrative) pl. guvernămínte
GUVERNĂMÂNT ~mínte n. 1): Formă de ~ formă de conducere politică a unui stat. 2) (în unele state) Unitate teritorial-administrativă condusă de un guvernator. /fr. gouvernement