GONFLÁT, -Ă, gonflați, -te, adj. (Livr.) Umflat. – V. gonfla.
GONFLÁ, gonflez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) umfla (1). ♦ Refl. (Despre cavități anatomice) A-și mări volumul prin îmbibare cu un lichid organic. – Din fr. gonfler.
A GONFLÁ ~éz tranz. (un obiect) A mări volumul, umplând spațiul cu aer. /fr. gonfler
GONFLÁ vb. I. tr., refl. (Despre materiale plastice) A-și mări volumul prin îmbibarea cu un lichid organic; (despre minerale, roci) a se umfla atunci când se îmbibă cu apă. ♦ A (se) umfla. [ fr. gonfler].
GONFLÁ vb. I. tr., intr. a (se) umfla. II. refl. (despre materiale plastice, minerale, roci, cavități anatomice etc.) a-și mări volumul, a se umfla prin îmbibarea cu un lichid. ( fr. gonfler)
gonflá vb., ind. prez. 1 sg. gonfléz, 3 sg. și pl. gonfleáză