GNÓSTIC, -Ă, gnostici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține gnosticismului, privitor la gnosticism. 2. S. m. și f., adj. (Persoană, gânditor) care aderă la gnosticism, susține gnosticismul. – Din fr. gnostique.GNÓSTIC, -Ă adj. Referitor la cunoaștere, de cunoaștere. // s.m. și f. Adept al gnosticismului. [ fr. gnostique].-GNÓSTIC Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) cunoaștere”. [ fr. -gnostique
, cf. gr. gnosis – cunoaștere].GNÓSTIC1, -Ă I. adj. referitor la cunoaștere. II. adj., s.m. f. (adept) al gnosticismului. ( fr. gnostique)-GNÓSTIC2 elem. gnoseo-.gnóstic adj. m., s. m., pl. gnóstici; f. sg. gnóstică, pl. gnósticeGNÓSTIC1 ~că (~ci, ~ce) Care ține de gnosticism; propriu gnosticismului. /fr. gnostique, lat. gnosticusGNÓSTIC2 ~ci m. Adept al gnosticismului. /fr. gnostique, lat. gnosticus