GHIÓȘĂ, ghioșe, s. f. Daltă subțire, folosită la gravarea pe pietre litografice sau pe plăci metalice. [Pr.: ghi-o-] – Din fr. guilloche.
GHIÓȘĂ s.f. 1. Desen complex, format din linii drepte, frânte, spirale etc., obținut prin ghioșare. 2. Daltă fină folosită la gravarea pe pietre litografice și pe plăci metalice. [Var. ghiloșă s.f. / germ. Guilloche, cf. fr. guilloche – daltă pentru ghioșat].
GHIÓȘĂ s. f. daltă fină pentru gravarea pe pietre litografice și pe plăci metalice. ( fr. guilloche)
ghióșă (daltă) s. f. (sil. ghi-o-), art. ghióșa, g.-d. art. ghióșei; pl. ghióșe
GHIOȘÁ, ghioșez, vb. I. Tranz. A executa un ghioș. [Pr.: ghi-o- – Var.: ghiloșá vb. I] – Din fr. guillocher.
GHIÓȘĂ ~e f. Daltă fină folosită la gravarea pe pietre litografice sau pe plăci metalice. [Sil. ghi-o-] /fr. guilloche
GHIOȘÁ vb. I. tr. (Poligr.) A orna prin gravare suprafața unui obiect de sticlă sau de metal. [Pron. ghi-o-, var. ghiloșa vb. I, p.i. -șez, 3,6 -șează, ger. -șând. / fr. guillocher, cf. germ. guillochieren].
GHIOȘÁ vb. tr. a executa un ghioș. ( fr. guillocher)
ghioșá vb. (sil. ghi-o-), ind. prez. 3 sg. ghioșeáză, 1 pl. ghioșăm; conj. prez. 3 sg. și pl. ghioșéze; ger. ghioșând