FRUNZĂRÍ, frunzăresc, vb. IV. Tranz. A întoarce repede foile unei cărți, ale unui dosar, etc., cercetându-le în fugă; a citi superficial, a răsfoi; a foileta. – Frunză + suf. -ări.
FRUNZĂRÍ vb. v. răsfoi.
FRUNZĂRÍ vb. v. legumi.
frunzărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. frunzărésc, imperf. 3 sg. frunzăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. frunzăreáscă
A FRUNZĂRÍ ~ésc tranz. (cărți, reviste etc.) A citi superficial, întorcând repede foile; a răsfoi; a foileta. /Din frunzar