FRANCATÚRĂ, francaturi, s. f. Ansamblul mărcilor poștale și al ștampilelor aplicate pe o corespondență. – Franca + suf. -tură.FRANCATÚRĂ s.f. (Rar) Francare a trimiterilor poștale. ♦ Timbrele folosite în acest scop. [ germ. Frankatur].FRANCATÚRĂ s. f.
francare a trimiterilor poștale. ◊ mărcile și ștampilele aplicate pe o corespondență. ( germ. Frankatur)francatúră s. f., pl. francatúriFRANCATÚRĂ ~i f. Ansamblu de mărci poștale și ștampile aplicate pe o corespondență. /a franca + suf. ~tură