FILIÓQUE s. n. Dogmă creștină (catolică) potrivit căreia „Sfântul Duh” purcede atât de la Dumnezeu-Tatăl, cât și de la Dumnezeu-Fiul. [Pr.: fi-li-ó-cve] – Cuv. lat.
FILIÓQUE s.n. (Bis.) Principiu dogmatic catolic, potrivit căruia „sfântul duh” provine atât de la Dumnezeu-tatăl, cât și de la Dumnezeu-fiul. [Pron. -li-oc-ve. / lat. filioque].
FILIÓQUE O-CVE/ s. n. principiu dogmatic catolic potrivit căruia Sfântul Duh provine de la Dumnezeu-tatăl, cât și de la Dumnezeu-fiul. ( lat. filioque)
filióque s. n. (sil. -li-o-) [-que pron. -cve ]