FETÍE s. f. (Pop.) 1. Timpul pe care cineva îl petrece ca fată. 2. Feciorie1, v*********e. – Fată + suf. -ie.
FETÍE f. pop. Stare a vieții unei fete până la căsătorie; viață de fată. /fată + suf. ~ie
FETÍE s. v. castitate, cinste, feciorie, neprihănire, nevinovăție, v*********e.
fetíe s. f., art. fetía, g.-d. fetíi, art. fetíei
fețíe s.f. (reg.) partea de deal expusă la soare, opusă doștinei.