FELONÍE s. f. (Franțuzism) Act de trădare, lipsă de loialitate de care se făcea vinovat vasalul față de seniorul său. ♦ P. gener. Trădare, infidelitate. – Din fr. félonie.
FELONÍE s.f. 1. (Franțuzism) Călcare a jurământului, a credinței, trădare, infidelitate. 2. (Ist.) Călcare de către un vasal a jurământului făcut către senior. [Gen. -iei. / fr. félonie, it. fellonia].
FELONÍE s. f. 1. încălcare de către un vasal a jurământului făcut către senior. 2. lipsă de loialitate; trădare, infidelitate. ( fr. félonie)
FELONÍE s. 1. (IST.) (înv.) hiclenie. (~ vasalului față de senior.) 2. v. infidelitate.
feloníe s. f., art. felonía, g.-d. art. feloníei; pl. feloníi