FECIORÉȘTE¹ adv. Ca fecioarele (1); p. ext. în mod feciorelnic. – Fecioară + suf. -ește.
FECIORÉȘTE² adv. Ca feciorii (2). În felul feciorilor. – Fecior + suf. -ește.
FECIORÉȘTE adv. (reg.) fetește. (Surâde ~.)
fecioréște (ca fecioarele, ca feciorii) adv.
FECIORÍ, fecioresc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A-și trăi perioada de flăcău sau de fată. – De la fecior.
A FECIORÍ ~ésc intranz. rar 1) A fi fecior. 2) A-și petrece anii de feciorie. 3) înv. A servi în calitate de fecior într-o casă boierească. /Din fecior
feciorí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. feciorésc, 3 sg. fecioréște