FĂȚĂRNICÉȘTE adv. (Înv.) În mod fățarnic, prefăcut; ca un om fățarnic. – Fățarnic + suf. -ește.fățărnicéște adv.FĂȚĂRNICÍ, fățărnicesc, vb. IV. Refl. (Înv.) A se preface, a se fățări. – Din fățarnic.A SE FĂȚĂRNICÍ mă ~ésc intranz. 1) A deveni fățarnic. 2) A fi fățarnic; a se purta fățarnic /Din fățarnic
FĂȚĂRNICÍ vb. v. avantaja, face, favoriza, părtini, preface, privilegia, proteja, si-mula.fățărnicí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fățărnicésc, imperf. 3 sg. fățărniceá; conj. prez. 3 sg. și pl. fățărniceáscă