FANTÁSMĂ, fantasme, s. f. 1. Stafie, nălucă, arătare, fantomă. 2. Fig. Imagine, priveliște neclară, ireală. ♦ Închipuire fără o bază reală, produs al imaginației; iluzie, himeră. – Din ngr. fándasma.FANTÁSMĂ s.f. 1. Stafie, nălucă, fantomă. 2. (Fig.) Imagine, priveliște neclară, ireală. ♦ Produs al imaginației, himeră. [ fr. fantasme, it. fantasma
, cf. gr. phantasma].FANTÁSMĂ s. f. fantomă (1). ◊ (fig.) imagine, priveliște neclară, ireală. ◊ produs al imaginației, himeră. ( fr. fantasme, gr. phantasma)FANTÁSMĂ s. 1. v. fantomă. 2. v. utopie.fantásmă s. f., g.-d. art. fantásmei; pl. fantásmeFANTÁSMĂ ~e f. 1) v. FANTOMĂ. 2) Imagine vizuală bizară; halucinație; vedenie. /ngr. fándasma