FÂNAȚ

FÂNÁȚ, fânațuri, s. n. (Pop.) 1. Fâneață. 2. Fân. [Pl. și: fânațe] – Lat. *fenacium.

FÂNÁȚ s. cositură, fâneață, (Transilv. și Ban.) prat. (Loc de ~.)fânáț s. n., pl. fânáțuri/fânáțe