EXTERIORIZÁ, exteriorizez, vb. I. Tranz. și refl. A comunica, a exprima, a manifesta gânduri, sentimente etc. prin cuvinte, gesturi, fizionomie. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. éxtérioriser.EXTERIORIZÁ vb. I. tr. A exprima, a manifesta idei, sentimente etc. [Pron. -ri-o-, p.i. -zez. / fr. extérioriser].EXTERIORIZÁ vb. tr. a exprima, a manifesta gânduri, sentimente etc. prin cuvinte, gesturi, fizionomie. ( fr. extérioriser)EXTERIORIZÁ, exteriorizez, vb. I. Tranz. și refl. A comunica, a exprima, a manifesta gânduri sau sentimente prin cuvinte, gesturi etc. [Pr.: -ri-o-] – Fr. extérioriser.EXTERIORIZÁ vb. 1. a exprima. (Își ~ sentimentele de bucurie.) 2. a (se) arăta, a (se) manifesta. (Nu se ~ ca un om supărat.)exteriorizá vb. (sil. -ri-o-), ind. prez. 1 sg. exteriorizéz, 3 sg. și pl. exteriorizeáză; conj. prez. 3 sg. și pl. exteriorizézeA EXTERIORIZÁ ~éz tranz. (gânduri, idei, sentimente etc.)
A face să se exteriorizeze; a da pe față. [Sil. -ri-o-] /fr. extérioriserA SE EXTERIORIZÁ mă ~éz intranz. A căpăta expresie exterioară; a se manifesta. /fr. extérioriser