EXCIZÁRE s. f. Acțiunea de a exciza și rezultatul ei. – V. exciza.
excizáre s. f., g.-d. art. excizării
EXCIZÁ, excizez, vb. I. Tranz. A extirpa. ♦ A scobi (în lemn sau în alt material). – Din fr. exciser.
A EXCIZÁ ~éz tranz. 1) (tumori, organe sau părți ale unor organe bolnave) A înlătura printr-o intervenție chirurgicală; a scoate printr-o excizie; a extirpa. 2) (obiecte din lemn sau din alt material) A lăsa vid în interior, scoțând o parte din materiale; a evida; a scobi. /fr. exciser
EXCIZÁ vb. I. tr. A extirpa. ♦ A scobi (în lemn sau într-un alt material). [ fr. exciser, cf. lat. excidere].
EXCIZÁ vb. tr. a extirpa. ◊ a scobi (în lemn sau alt material). ( fr. exciser)
EXCIZÁ vb. v. extirpa.
excizá vb., ind. prez. 1 sg. excizéz, 3 sg. și pl. excizeáză