ESCAMOTÁRE, escamotări, s. f. Acțiunea de a escamota și rezultatul ei. – V. escamota.ESCAMOTÁRE s.f. Acțiunea de a escamota și rezultatul ei. [ escamota].ESCAMOTÁRE s. v. denaturare.escamotáre s. f., g.-d. art. escamotării; pl. escamotăriESCAMOTÁ, escamotez, vb. I. Tranz.1. A face să dispară ceva fără să se bage de seamă, a ascunde ceva cu iscusință. ♦ Fig. A denatura, a falsifica. 2. A introduce trenul de aterizare al unei aeronave în locurile anume construite în corpul ei, pentru a micșora rezistența la înaintare a avionului în timpul zborului. [Var.: scamotá vb. I] – Din fr. escamoter.A ESCAMOTÁ ~éz tranz. 1) rar (lucruri, obiecte etc.) A dosi fără să se bage de seamă; a ascunde. 2) fig. A face să fie fals; a prezenta altfel decât este de fapt; a denatura; a falsifica. 3) (roțile de aterizare ale unei aeronave)
A retrage în fuzelaj pentru a reduce rezistența în timpul zborului. /fr. escamoterESCAMOTÁ vb. I. tr. 1. A face să dispară ceva pe neașteptate, a ascunde ceva cu iscusință. ♦ (Fig.) A ascunde, a denatura, a falsifica. 2. A introduce trenul de aterizare al unui avion, în timpul zborului, în locașurile speciale din corpul său. [ fr. escamoter, cf. sp. escamotar – a face să dispară].ESCAMOTÁ vb. tr. 1. a face să dispară ceva pe nesimțite. ◊ (fig.) a ascunde, a denatura, a falsifica. 2. a introduce trenul de aterizare al unui avion, în timpul zborului. ( fr. escamoter)ESCAMOTÁ vb. v. denatura.escamotá vb., ind. prez. 1 sg. escamotéz, 3 sg. și pl. escamoteáză