EPARHÍE, eparhii, s. f. Diviziune administrativă bisericească, condusă de un episcop; episcopie, dieceză. – Din ngr. eparhía.EPARHÍE s. f. 1. circumscripție administrativă în Imperiul Roman de Răsărit. 2. subdiviziune a diecezei în biserica bizantină, condusă de un episcop; episcopie. ( fr. eparchie, gr. eparkhia)EPARHÍE s. v. episcopie.eparhíe (eparhíi),
s. f. – Dioceză. – Mr. eparhie. Ngr. ἐπαρχία (Murnu 21; Gáldi 180). Sec. XVII. – Der. eparhial, adj. (diocezan); eparhiot, s. m. (diocezan).eparhíe s. f., art. eparhía, g.-d. art. eparhíei; pl. eparhíi, art. eparhíileEPARHÍE ~i f. Diviziune administrativă bisericească, condusă de un episcop; episcopie. [G.-D. eparhiei] /ngr. eparhia