DRÓPICĂ s. f. (Med.; pop.) Hidropizie. – Din ngr. drópikas (= idrópikus).
DRÓPICĂ f. pop. Stare patologică constând în acumularea de lichid seros în țesuturi; hidropizie. /bulg. drópikas
DRÓPICĂ s. v. ciroză hidrică, hidropizie.
drópică s. f. – Hidropizie. – Var. mr. idropică. Ngr. ὐδρώπιϰας sau ὐδρωπιϰιά (Tiktin; Candrea), cf. alb. dropiki, sb. tropika. – Der. dropios, adj. (care suferă de hidropizie).
drópică s. f., g.-d. art. drópicii