D*****Ă, d*****e, s. f. Arbust spinos cu flori galbene și cu fructe în formă de boabe roșii, cultivat adesea ca gard viu. (Berberis vulgaris). [Var.: (reg.) d*****ă s. f.] – Din sl. d***ĩ, d*****e „mărăcine”.D*****Ă, d*****e, s.f. Arbust spinos cu flori galbene și cu fructe roșii în formă de boabe, cultivat pentru garduri vii. (din sl. drați, d*****e).D*****Ă s. (BOT.; Berberis vulgaris) (reg.) agriș-roșu, lemn-galben, măcriș-păsăresc, măcriș-spinos.D*****Ă s. v. holeră.d*****ă (d*****e), s. f. – Bucsău (Berberis vulgaris). – Var. d*****ă. Origine incertă. Ar putea proveni din sl. d***ĭ „mur” (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Cihac, II, 100; Tiktin; Conev 46), cf. bg. d****a,
rus. d*****e, der. ca racilă de la rac. După G. Meyer, Neugr. St., II, 26 și Pascu, Arch. Rom., VI, 231, din bg. d****a, de unde și ngr. δράτσινον. Mai puțin probabilă este originea tracică presupusă de Iordan, Dift., 254, urmîndu-l pe Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 276, care se gîndea la un cuvînt dac, *drocila.d*****ă s. f., g.-d. art. d******i; pl. d*****eD*****Ă ~e f. Arbust spinos cu flori galbene și cu fructe roșii în formă de boabe, cultivat pentru garduri vii. /sl. drați, d*****e