DOMNIȘÓR, domnișori, s. m. Diminutiv al lui domn; (pop.) termen de politețe pentru un bărbat tânăr (necăsătorit). ♦ Fiu (neînsurat) al stăpânului (în raport cu angajații acestuia). – Domn + suf. -ișor.DOMNIȘÓR s. coconaș.DOMNIȘÓR s. v. botros, grangur, pițigoi, sticlete.
domnișór s. m., pl. domnișóriDOMNIȘÓR ~i m. (diminutiv de la domn) 1) (folosit și ca termen de adresare) Persoană de s*x masculin până la căsătorie. 2) înv. Tânăr care făcea parte din păturile privilegiate. /domn + suf. ~ișor