DOCUMENTÁT, -Ă, documentați, -te, adj. 1. Întemeiat pe documente, elaborat pe baza unei largi documentații; p. ext. bine informat. 2. Dovedit, susținut pe bază de documente. – V. documenta.DOCUMENTÁT adj. informat. (Un om ~.)DOCUMENTÁ, documentez, vb. I. Refl. A se informa amănunțit și temeinic (pe bază de documente). ♦ Tranz. A dovedi, a susține ceva pe bază de documente. – Din fr. documenter.A DOCUMENTÁ ~éz tranz. A argumenta pe bază de documente. /fr. documenterA SE DOCUMENTÁ mă ~éz intranz. A se pune la curent pe bază de materiale documentare; a se informa. /fr.
documenterDOCUMENTÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A DOCUMENTA. 2) (despre persoane) Care este bine informat. /v. a documenta.DOCUMENTÁ vb. I. tr., refl. A (se) informa, a (se) sprijini (într-)o cercetare, (într-)o afirmație etc. pe documente. [ fr. documenter, it. documentare].DOCUMENTÁ vb. tr., refl. a (se) informa, a (se) sprijini (într-)o cercetare etc. pe documente. ( fr. documenter )DOCUMENTÁ vb. a cerceta, a se informa, a studia, a vedea, (înv.) a se pliroforisi. (S-a ~ dacă nu s-a mai scris despre asta.)documentá vb., ind. prez. 1 sg. documentéz, 3 sg. și pl. documenteáză