DIVIZÓR, divizori, s. m. Număr întreg prin care se împarte exact alt număr întreg. ◊ Divizor comun v. comun. ♦ Împărțitor. – Din fr. diviseur, lat. divisor.
DIVIZÓR, -OÁRE adj. Care divide, care împarte. // s.m. (Mat.) Împărțitor. ◊ Divizor comun = întreg care împarte exact două sau mai multe numere date. // s.n. Divizor de frecvență = circuit sau montaj folosit la divizarea frecvenței unei oscilații electrice; divizor de tensiune = aparat electric utilizat pentru divizarea tensiunii. [Cf. fr. diviseur, lat. divisor].
DIVIZÓR, -OÁRE I. adj. care divide. II. s. m. (mat.) număr întreg sau polinom care divide un număr întreg (sau polinom) dat. III. s. n. ~ de frecvență = circuit sau montaj la divizarea frecvenței unei oscilații electrice; ~ de tensiune = aparat electric pentru divizarea tensiunii. ( fr. diviseur, lat. divisor)
DIVIZÓR s. v. împărțitor.
divizór s. m., pl. divizóri
DIVIZÓR ~i m. Număr întreg prin care se împarte exact alt număr întreg; împărțitor. /fr. diviseur, lat. divizor