DISLALÍE s. f. (Med.) Greutate în pronunțarea cuvintelor. – Din fr. dyslalie.DISLALÍE f. med. Stare patologică care se manifestă prin greutatea de a articula cuvintele. [Art. dislalia; G.-D. dislaliei; Sil. -li-e] /fr. dyslalieDISLALÍE s.f. (Med.) Greutate în articularea cuvintelor. [ fr. dyslalie
, cf. gr. dys – dificil, lalein – a vorbi].DISLALÍE s. f. tulburare în articularea cuvintelor, datorată unor malformații sau leziuni ale organelor fonatoare. ( fr. dyslalie)dislalíe s. f., art. dislalía, g.-d. dislalíi, art. dislalíei