DISJUNCTÓR, disjunctoare, s. n. Întrerupător acționat automat sau prin comandă voită, care servește la protejarea circuitului de variațiile anormale ale intensității sau tensiunii electrice. – Din fr. disjoncteur.DISJUNCTÓR s.n. Dispozitiv care întrerupe automat circuitul electric conform cerințelor unei funcționări corecte. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. disjoncteur].DISJUNCTÓR s. n.
dispozitiv care întrerupe automat circuitul electric conform cerințelor unei funcționări corecte. ( fr. disjoncteur)disjunctór s. n. (sil. -junc-), pl. disjunctoáreDISJUNCTÓR ~oáre n. Dispozitiv acționat automat sau prin comandă și folosit la întreruperea unui circuit electric în caz de supratensiune sau de supraintensitate. /fr. disjuncteurconjunctór-disjunctór s. n. (sil. -junc-), pl. conjunctoáre-disjunctoáre