DILUVIÁN, -Ă, diluvieni, -e, adj. Care ține de diluviu, provenit din diluviu, de diluviu. ♦ (Geol.; substantivat, n.) Pleistocen. [Pr.: -vi-an] – Din fr. diluvien.
DILUVIÁN, -Ă adj. Referitor la diluviu; diluvial. ♦ (Geol.; s.n.) Pleistocen. [Pron. -vi-an. / fr. diluvien, cf. lat. diluvium – potop].
DILUVIÁN, -Ă I. adj. referitor la diluviu; provenit din diluviu; diluvial. II. s. n. pleistocen. ( fr. diluvien)
DILUVIÁN adj. v. glaciar, pleistocen.
diluvián (meteor., geol.) adj. m. (sil. -vi-an), pl. diluviéni (sil. -vi-eni); f. sg. diluviánă, pl. diluviéne
DILUVIÁN ~ánă (~éni, ~éne) 1) Care ține de diluviu; propriu diluviului. Ape ~ene. 3) și substantival (despre perioade istorice) Din timpul străvechi; pleistocen. [Sil. -vi-an] /fr. diluvien