DILUÁRE, diluări, s. f. Acțiunea de a (se) dilua. – [Pr.: -lu-a-] – V. dilua.DILUÁRE s.f. Acțiunea de a dilua și rezultatul ei. [Pron. -lu-a-. / dilua].diluáre s. f. (sil. -lu-a-), g.-d. art. diluării; pl. diluăriDILUÁ, diluéz, vb. I. 1. Tranz. A micșora concentrația unei soluții. 2. Tranz. și refl. Fig. (Peior.) A (se) atenua, a (se) micșora, a slăbi. [Pr.: -lu-a] – Din fr. diluer.A DILUÁ ~éz tranz. 1) (lichide, soluții) A face să aibă o concentrație mai mică cu ajutorul unui diluant. 2) fig. A face să se dilueze. [Sil. di-lu-a] /fr. diluerA SE DILUÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre procese, acțiuni etc.) A deveni mai puțin intens; a scădea în intensitate; a slăbi; a se atenua; a se estompa; a se amortiza. [Sil. di-lu-a
] /fr. diluerDILUÁ vb. I. tr. 1. A micșora concentrația unei soluții. 2. (Fig.) A micșora, a slăbi, a atenua. [Pron. -lu-a, p.i. 3,6 -uează, ger. -uând. / cf. fr. diluer].DILUÁ vb. tr. 1. a reduce concentrația unei soluții. 2. (fig.) a micșora, a slăbi. ( fr. diluer)DILUÁ vb. a îndoi, a lungi, a subția. (A ~ laptele.)A dilua ≠ a concentra, a îngroșadiluá vb. (sil. -lu-a), ind. prez. 1 sg. diluéz, 3 sg. și pl. dilueáză, 1 pl. diluăm (sil. -lu-ăm); conj. prez. 3 sg. și pl. diluéze (sil. -lu-e); ger. diluând (sil. -lu-ând)