DESPROPRIETĂRÍRE, desproprietăriri, s. f. Acțiunea de a desproprietări și rezultatul ei. [Pr.: -pri-e-] – V. desproprietări.desproprietăríre s. f. (sil. -pri-e-), g.-d. art. desproprietărírii; pl. desproprietăríriDESPROPRIETĂRÍ, desproprietăresc, vb. IV. Tranz. A lua cuiva dreptul de proprietate. [Pr.: -pri-e-] – Des1– + [îm]proprietări.A DESPROPRIETĂRÍ ~ésc tranz. (persoane) A lipsi în mod oficial de o proprietate. /des- + a [îm]proprietăriA desproprietări ≠ a împroprietăridesproprietărí vb. (sil. -pri-e-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. desproprietărésc,
imperf. 3 sg. desproprietăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. desproprietăreáscă