DEPOSEDÁRE, deposedări, s. f. Acțiunea de a deposeda și rezultatul ei. – V. deposeda.DEPOSEDÁRE s.f. Acțiunea de a deposeda și rezultatul ei. [ deposeda].DEPOSEDÁRE s. jefuire, prădare, (livr.) spoliație, spoliere, (fig.) despuiere. (~ unei persoane de bunurile sale.)deposedáre s. f., g.-d. art. deposedării; pl. deposedăriDEPOSEDÁ, deposedéz, vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva de posesiunea unui lucru sau a unui drept. – Din fr. déposséder.A DEPOSEDÁ ~éz tranz. (persoane) A lipsi de ceva; a priva. /fr. déposséder
DEPOSEDÁ vb. I. tr. A lua cuiva posesiunea unui lucru; a lipsi pe cineva de un lucru sau de un drept. [ fr. déposséder].DEPOSEDÁ vb. tr. a lipsi pe cineva de un lucru sau de un drept. ( fr. déposséder)DEPOSEDÁ vb. a jefui, a prăda, (livr.) a spolia, (fig.) a despuia. (L-a ~ de tot ce-a avut.)deposedá vb., ind. prez. 1 sg. deposedéz, 3 sg. și pl. deposedeáză