DENIVELÁT, -Ă, denivelați, -te, adj. (Despre terenuri, drumuri etc.) Care prezintă gropi sau ridicături. – V. denivela.
DENIVELÁT adj. v. accidentat.
denivelát adj. m., pl. deniveláți; f. sg. denivelátă, pl. deniveláte
DENIVELÁ, denivelez, vb. I. Refl. (Despre un teren, un pavaj, un drum etc.) A-și pierde netezimea, nivelarea, prin formarea de gropi și de ridicaturi. – Din fr. déniveler.
A SE DENIVELÁ se ~eáză intranz. (despre șosele, pavaje, terenuri etc.) A-și pierde netezimea prin formare de gropi și de ridicături; a deveni hopuros. /fr. déniveler
DENIVELÁ vb. I. tr., refl. 1. (Despre terenuri) A face să-și piardă sau a-și pierde netezimea, nivelarea. 2. (Despre suprafața unei ape) A-și modifica nivelul. [ fr. déniveler].
DENIVELÁ vb. refl. 1. (despre terenuri, drumuri) a-și pierde netezimea, nivelarea. 2. (despre suprafața unei ape) a-și modifica nivelul. ( fr. déniveler)
A se denivela ≠ a se nivela
denivelá vb., ind. prez. 1 sg. deniveléz, 3 sg. și pl. deniveleáză