DEJUCÁRE, dejucări, s. f. Acțiunea de a dejuca și rezultatul ei; zădărnicire. – V. dejuca.DEJUCÁRE s.f. Acțiunea de a dejuca și rezultatul ei. [ dejuca]. DEJUCÁRE s. v. zădărnicire.dejucáre s. f., g.-d. art. dejucării; pl. dejucăriDEJUCÁ, dejóc, vb. I. Tranz. A zădărnici planurile sau uneltirile cuiva. [Var.: (înv.) desjucá vb. I] – De(s) + juca.A DEJUCÁ dejóc tranz. (acțiuni, planuri, uneltiri)
A face să devină zadarnic; a face să eșueze; a zădărnici; a împiedica; a contracara. /de[s] + a jucaDEJUCÁ vb. I. tr. A zădărnici (planurile, uneltirile cuiva). [P.i. dejóc. / de- + juca, după fr. déjouer]. DEJUCÁ vb. tr. a zădărnici (planurile, uneltirile cuiva). (după fr. déjouer)DEJUCÁ vb. v. zădărnici.dejucá vb., ind. prez. 1 sg. dejóc, 3 sg. și pl. dejoácă