DECRISPÁRE, decrispări, s. f. (Rar) Deconectare (psihică). – După fr. décrispation.
decrispáre s.f., g.-d. art. decrispării
DECRISPÁ vb. tr. a face (o situație) mai puțin încordată; a deconecta. ( fr. décrisper)
decrispá vb. ind. prez. 3 sg. decrispeáză