DĂNȚUITÓR, -OÁRE, dănțuitori, -oare, s. m. și f. (Pop.) Dansator. [Pr.: -țu-i-] – Dănțui + suf. -tor.
DĂNȚUITÓR s. v. dansator, jucător.
dănțuitór s. m., pl. dănțuitóri
DĂNȚUITÓR ~i m. pop. v. DANSATOR. [Sil. -țu-i-] /a dănțui + suf. ~tor
dănțuitoáre s. f., g.-d. art. dănțuitoárei; pl. dănțuitoáre