CURTÁ, curtez, vb. I. Tranz. A face curte (III) unei femei, a căuta să-i câștigi favoarea, dragostea; a curteni. – Din curte (după fr. courtiser).
CURTÁ vb. I. tr. A face curte unei femei, a căuta să-i câștigi favoarea, simpatia, dragostea. [După fr. courtiser].
CURTÁ vb. tr. a face curte unei femei, a căuta să-i câștigi favoarea, simpatia, dragostea. (după fr. courtiser)
CURTÁ vb. (înv.) a curteni. (A ~ o fată.)
curtá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. curteáză
A CURTÁ ~éz tranz. (femei) A trata cu atenție deosebită pentru a câștiga favoarea, simpatia sau dragostea. /Din curte