CUIBÁ, pers. 3 cuibeáză, vb. I. Intranz. A-și avea, a-și așeza cuibul. – Din cuib.CUIBÁ, cuibez, vb. I. Intranz. A-și avea, a-și așeza cuibul. – Din cuib.
cuibá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. cuibeázăA CUIBÁ pers. 3 ~eáză intranz. A-și face sau a avea cuib. [Sil. cui- ] /Din cuib