CRÍJMĂ, crijme, s. f. (Reg.) Bucată de pânză nouă în care nașa înfășoară copilul la botez, după ce este scos din cristelniță. – Din ucr. krijmo.críjmă (críjme), s. f. – Bucată de pînză în care se înfășoară copilul imediat după botez. – Var. crișmă. Sl. križma, din ngr. χρĩσμα „mir”.críjmă s. f., g.-d. art. críjmei; pl. críjme1) críjmă f., pl. e (vsl. križma, krizma și hrizma, d. vgr. hrisma, unsoare; rut. križma, crijmă. V. cremă și hrizmă). Pînza în care se´nvălește [!] copilu după ce a fost botezat și pe care o dăruĭește nașu.
2) críjmă, V. cîrcĭumă.CRÍJMĂ ~e f. pop. Bucată de pânză nouă, în care nașa învelește copilul la botez, după ce a fost scos din cristelniță. /ucr. križmocî́rcĭumă f., pl. ĭ și e (vsl. krŭčĭma, bg. krŭčma, de unde și ung. korcsoma și korcsma, id.). Vest. Prăvălie în care se vinde vin, rachiŭ ș. a. – În Mold. nord crîșmă, în sud crișmă; în Trans. crîjmă și crijmă (Agrb. Înt. 137, 140, 141 și 209).