CONVORBÍ, convorbesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A sta de vorbă; a discuta, a conversa. – Con1– + vorbi (după germ. unterreden).CONVORBÍ vb. IV. intr. A sta de vorbă, a vorbi, a discuta, a conversa. [ con- + vorbi, după germ. unterreden].CONVORBÍ vb. intr. a sta de vorbă, a discuta, a conversa. (după germ. unterreden
)CONVORBÍ vb. v. conversa, dialoga, discuta, vorbi.convorbí vb. → vorbiA CONVORBÍ ~ésc intranz. rar A ține o convorbire; a sta de vorbă; a conversa; a discuta; a disputa. /con- + a vorbiconvorbésc v. intr. (con și vorbesc). Conversez.