CONTRAFÁCE, contrafác, vb. III. Tranz. A reproduce un document, un obiect, un preparat original în scop fraudulos, dându-l drept autentic; a falsifica. – Contra1- + face (după fr. contrefaire).CONTRAFÁCE vb. III. tr. A reproduce (un act, un document) în scopuri frauduloase prin imitație; a falsifica. [P.i. contrafác. / contra- + face, după fr. contrefaire].CONTRAFÁCE vb. tr. a reproduce un document, o operă de artă, un obiect în scopuri frauduloase; a falsifica. (după fr. contrefaire)CONTRAFÁCE vb. 1. v. falsifica
. 2. v. denatura. 3. a falsifica, (pop. și fam.) a drege, (pop.) a preface. (~ băutura.)contrafáce (contrafác, contrafăcút), vb. – A falsifica, a imita. De la face, după modelul fr. contrefaire.contrafáce vb. → faceA CONTRAFÁCE contrafác tranz. (acte, adevăruri, obiecte de preț etc.) A denatura în mod intenționat, prezentând ca fiind autentic; a falsifica. /contra- + a facecontrafác, -făcut, a -fáce v. tr. (după fr. contrefaire). Rar. Imitez, falsific: a contraface o marfă, o semnătură.