CONTRABATERÍE, contrabaterii, s. f. Acțiune de luptă dusă de artileria proprie împotriva bateriilor inamicului, aflate în poziție de tragere. – Din fr. contrebatterie.
CONTRABATERÍE s.f. 1. Tir de artilerie destinat să distrugă sau să neutralizeze artileria inamicului. 2. (Fig.) Mijloc întrebuințat pentru a dejuca o intrigă, o urzeală. [Cf. fr. contrebatterie].
CONTRABATERÍE s. f. 1. acțiune de foc executată de artileria proprie împotriva bateriilor inamicului. 2. (fig.) mijloc pentru a dejuca o intrigă, o urzeală. ( fr. contrebatterie)
contrabateríe s. f. → baterie
contrabateríe f. (fr. contre-batterie). Baterie de tunurĭ opusă alteĭa.
CONTRABATERÍE ~i f. Tip de artilerie îndreptată împotriva bateriilor de artilerie ale inamicului aflate în poziții de tragere. [Art. contrabateria; G.-D. contrabateriei; Sil. -ri-e] /fr. contrebatterie