CONTABILITÁTE, contabilități, s. f. 1. Ansamblul operațiilor de înregistrare, pe baza unor norme și reguli speciale, a mișcării fondurilor și materialelor într-o instituție; evidență contabilă. ♦ Secție, birou într-o întreprindere unde se fac lucrările de contabilitate (1). 2. Știință care se ocupă cu teoria acestor operații. – Din fr. comptabilité.CONTABILITÁTE s.f. 1. Totalitatea operațiilor de înregistrare a mișcării fondurilor și materialelor unei instituții sau ale unei întreprinderi. ♦ Secție, birou de contabilitate (1). 2. Știință care studiază evidența contabilă. [Var. comptabilitate s.f. / cf. fr. comptabilité].CONTABILITÁTE s. f. 1. totalitatea operațiilor de înregistrare a mișcării fondurilor și materialelor unei instituții sau întreprinderi. ◊ serviciu, birou de contabilitate (1). 2. știință care studiază evidența contabilă. ( it. contabilità, fr. comptabilité)CONTABILITÁTE s. (prin Transilv.) sămădușag. (Lucrează la ~; serviciul ~.)
contabilitáte s. f., g.-d. art. contabilității; pl. contabilitățicontabilitáte f. (fr. comptabilité). Știința de a ținea [!] socotelile în regulă. În special, ținerea socotelilor uneĭ administrațiunĭ. Birou în care se fac aceste socotelĭ. Contabilitate simplă, cînd negustoru nu stabilește de cît contu furnisorilor [!] saŭ cumpărătorilor luĭ, ĭar duplă atuncĭ cînd contu furnisorilor saŭ cumpărătorilor e balanțat în conturile pe care le ține și furnisoru în acelașĭ timp.CONTABILITÁTE ~ăți f. 1) Ansamblu de operații constând din înregistrarea și din evidența fondurilor materiale și financiare ale unei întreprinderi sau instituții; totalitate de conturi. 2) Secție a unei întreprinderi sau instituții unde se fac aceste operații. 3) Știință care se ocupă de teoria și de practica înregistrării și evidenței fondurilor materiale și financiare. [G.-D. contabilității] /fr. comptabilité