CONSPIRATÍV, -Ă, conspirativi, -e, adj. Care aparține unei conspirații, privitor la o conspirație; ilegal, clandestin. – Conspira + suf. -ativ. Cf. germ. konspirativ, rus. konspirativnâi.
CONSPIRATÍV, -Ă adj. Referitor la conspirație; ilegal, clandestin. [Cf. rus. konspirativnâi, germ. konspirativ].
CONSPIRATÍV, -Ă adj. referitor la conspirație; ilegal, clandestin. ( după germ. konspirativ, rus. konspirativnîi)
CONSPIRATÍV adj. v. ilegal.
conspiratív adj. m., pl. conspiratívi; f. sg. conspiratívă, pl. conspiratíve
CONSPIRATÍV ~ă (~i, ~e) Care ține de conspirație; propriu conspirației; ilegal; clandestin. Organizație ~ă. Locuință ~ă. /fr. conspirativ