CONCHÍDE, conchíd, vb. III. Tranz. și intranz. A trage o concluzie, a încheia o expunere, o cercetare etc. [Perf. s. conchisei, part. conchis] – Din lat. concludere (după închide).
CONCHÍDE vb. III. tr., intr. A trage o concluzie, a conclude; a încheia. [P.i. conchíd, 3 -de, perf.s. -isei, conj. -dă, ger. -izând. [ lat. concludere, după închide].
CONCHÍDE vb. tr., intr. a trage o concluzie; a conclude. (după lat. concludere)
CONCHÍDE vb. a încheia, a sfârși, (livr.) a concluziona. (Vorbitorul a ~ astfel…)
conchíde (-d, -ís), vb. – A trage o concluzie, a încheia. Lat. concludere (sec. XIX), modificat ca includere › închide. – Der. concluzie, s. f. din fr.; concludent, adj., din lat. concludens; conclusiv, adj. din fr.
conchíde vb., ind. prez. l sg. și 3 pl. conchíd; conj. prez. 3 sg. și pl. conchídă; ger. conchizând; part. conchís
A CONCHÍDE conchíd 1. tranz. A termina, trăgând o concluzie; a concluziona; a conclude. 2. intranz. A evidenția principalul din cele făcute anterior; a trage o concluzie; a concluziona. /lat. concludere
conchíd, V. conclud.
conclúd. -clús, a -clúde v. tr. (lat. con-clúdere, d. clúdere, a închide. V. închid, cheĭe). Termin, finesc, încheĭ. Scot o concluziune. V. intr. Daŭ concluziunĭ. Opinez: a conclude pentru cea maĭ gravă pedeapsă. – Fals conchid, după cum ar fi fals exchid îld. exclud.