CONCESIONÁ, concesionez, vb. I. Tranz. A da în concesiune. [Pr.: -si-o-] – Din concesiune.CONCESIONÁ vb. I. tr. A da în concesiune, a acorda o concesiune. [Pron. -si-o-. / concesionar].CONCESIONÁ vb. tr. a da în concesiune. (conces/ie/ + -iona)CONCESIONÁ vb. (înv.) a concede. (~ exploatarea
unei mine.)concesioná vb. (sil. -si-o-), ind. prez. 1 sg. concesionéz, 3 sg. și pl. concesioneázăA CONCESIONÁ ~éz tranz. (bunuri materiale) A da în concesiune; a pune la dispoziție printr-un act oficial. [Sil. -si-o-] /Din concesiune