COLAȚIONÁ, colaționez, vb. I. Tranz. A confrunta un text original cu copia sau cu reproducerea lui pentru a stabili exactitatea acestora sau spre a constata asemănările și deosebirile existente. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. collationner.COLAȚIONÁ vb. I. tr. A confrunta o copie cu originalul; a verifica dacă un document este complet și corect. ♦ A compara între ele manuscrise și ediții pentru a stabili variantele. [Pron. -ți-o-. [ fr. collationner].COLAȚIONÁ vb. tr. a confrunta o copie cu originalul. ◊ a compara între ele manuscrise și ediții pentru a stabili variantele. ( fr. collationner
)COLAȚIONÁ vb. (înv.) a posledui. (~ un text dactilografiat.)colaționá vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 1 sg. colaționéz, 3 sg. și pl. colaționeázăA COLAȚIONÁ ~éz tranz. (manuscrise, copii etc.) A compara pentru a stabili exactitatea sau pentru a constata asemănările și deosebirile. [Sil. -ți-o-] /fr. collationercolaționéz v. tr. (fr. collationner, d. collation, colațiune). Fac colațiunea (comparațiunea) a doŭă scrierĭ. A colaționa o carte, a te asigura că nu-ĭ lipsește nimica și că n´are greșelĭ.