COCHÍLIE, cochilii, s. f. 1. Înveliș calcaros sau silicios al unor moluște, foraminifere etc. 2. Tipar metalic folosit la turnarea diferitelor piese de mașini, a lingourilor etc. [Var.: cochílă s. f.] – Din fr. coquille.
COCHÍLIE s.f. 1. Înveliș calcaros compus din una sau două valve, care constituie scheletul unor moluște. 2. Formă metalică în care se toarnă diferite piese de mașini, lingouri etc.; cochilă. [Gen. -iei. / fr. coquille, cf. lat. conchylium].
COCHÍLIE s. f. 1. înveliș protector calcaros sau silicios, secretat de tegumentele unor animale (moluște, foraminifere, radiolari). 2. formă metalică la turnarea pieselor, a lingourilor etc. ( fr. coquille)
COCHÍLIE s. 1. (ZOOL.) scoică, valvă. (Un șirag din ~ii.) 2. v. cochilă.
cochílie s. f. (sil. -li-e), art. cochília (sil. -li-a), g.-d. art. cochíliei; pl. cochílii, art. cochíliile (sil. -li-i-)
COCHÍLIE ~i f. 1) Înveliș protector calcaros al unor specii de nevertebrate. 2) Formă de metal folosită la turnarea pieselor din aliaje. [Art. cochilia; G.-D. cochiliei; Sil. -li-e] /fr. coquille