CIUPEÁLĂ, ciupeli, s. f. Faptul de a ciupi. ♦ Fig. (Fam.) Însușire (repetată) a unor mici sume de bani, a unor obiecte mărunte etc. furt mărunt, furtișag. – Ciupi
+ suf. -eală.CIUPEÁLĂ s. v. ciupitură.CIUPEÁLĂ s. v. pișcătură.ciupeálă s. f., g.-d. art. ciupélii; pl. ciupéli