CISTICÉRC, cisticerci, s. m. Formă larvară a teniei, având aspectul unei vezicule de mărimea bobului de mazăre, care se fixează în țesuturile mamiferelor, producând cisticercoza. – Din fr. cysticerque.
CISTICÉRC s.m. Formă larvară a teniei, asemănătoare unei bășicuțe cât un bob de mazăre, care se fixează în organism. [ fr. cysticerque, cf. gr. kystis – bășică, kerkos – coadă].
CISTICÉRC s. m. ultimul stadiu larvar al unor tenii, asemănător unei bășicuțe cât un bob de mazăre. ( fr. cysticerque)
cisticérc s. m., pl. cisticérci
CISTICÉRC ~ci m. Larvă a teniei, care se dezvoltă în țesuturile organismelor infectate (în special la mamifere), producând cisticercoza. /fr. cysticerque
CISTICÉRCI s. pl. (ZOOL.) (pop.) linți (pl.). (~i provoacă cisticercoza.)