CIOMĂGAR

CIOMĂGÁR, ciomăgari, s. m. (Fam.) Ciomăgaș. – Ciomag + suf. -ar.CIOMĂGÁR s. v. bătăuș.ciomăgár s. m., pl. ciomăgári

CIOMĂGÁR ~i m. pop. Persoană înclinată spre bătaie (cu ciomagul). /ciomag + suf. ~ar