CÍFRĂ, cifre, s. f. 1. Simbol grafic (care reprezintă unul dintre numerele de la zero la nouă) folosit pentru scrierea numerelor; (impr.) număr. 2. Volum, sumă, cantitate reprezentată prin cifre (1). ◊ Impozit pe cifra de afaceri = impozit aplicat proporțional cu mărimea, cu valoarea afacerilor. 3. Număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanțe, a unui fenomen. Cifră de saponificare. – Din it. cifra, lat. cifra. Cf. fr. chiffre.CÍFRĂ s.f. 1. Semn convențional pentru reprezentarea numerelor. ♦ (Fig.) Număr, cantitate, sumă. 2. Volum, cuantum al unor operații comerciale, financiare, reprezentat în cifre. 3. Număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanțe. [ it. cifra, fr. chiffre, germ. Ziffer ar. șifr – gol, zero].CÍFRĂ s. f. 1. simbol grafic pentru reprezentarea numerelor. ◊ (fig.) număr, cantitate, sumă. 2. ~ de afaceri = cuantum al unor operații comerciale, financiare, în cifre. 3. număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanțe, a unui fenomen etc. ( it., lat. cifra, cf. fr. chiffre)CÍFRĂ s. 1. v. număr. 2. (MAT.) (impr.) număr. (~ 16.)cífră (cífre), s. f. – Simbol grafic folosit pentru scrierea numerelor. – Var. cifru, (înv.) țifră. It. cifra (sec. XIX). Var. cifru, înv. cu sensul curent, se folosește mai ales cu sensul de „cheie, soluție”; țifră redă pronunțarea germ. Ziffer. Der. cifra, vb. (a socoti, a calcula; a numerota; refl., a însuma, a aduna); descifra, vb., compus pe baza fr. déchiffrer.cífră (simbol grafic, cuantum) s. f. (sil. -fră), g.-d. art. cífrei; pl. cífrecífră f., pl. e (it. cifra, fr. chiffre, mlat. cifrum, cifra, d. ar. șifr, zero, tradus după indianu sûnya, deșert, vid. V. zero). Număr (semn): cifrele arabe le-aŭ înlocuit pe cele romane. Suma (valoarea) unuĭ lucru: cifra cheltuĭelilor. – Și țifră (rus. cifra, germ. ziffer). Cifrele arabe fură cunoscute în Francia în sec. 10. Cifrele romane sînt reprezentate pin [!] literele I, V, X, L, C, D, M, care valorează 1, 5, 10, 50, 100, 500, 1000.CIFRÁ, cifrez, vb. I. 1. Refl. A se evalua (în cifre) la… 2. Tranz. A aplica unui text un cifru. – Din fr. chiffrer (refăcut după cifră).A CIFRÁ ~éz tranz. 1) (texte) A transpune într-un sistem de semne convenționale, folosind un cifru; a coda. ~ un mesaj. 2) (indici economici, financiari etc.) A nota cu cifre; a evalua în cifre. /fr. chiffrerCÍFRĂ ~e f. 1) Semn convențional folosit pentru reprezentarea grafică a numerelor. 2) Cantitate exprimată numeric. ~ de afaceri. [G.-D. cifrei] /it. cifra, lat. cifra, fr. chiffreCIFRÁ vb. I. 1. refl. A se calcula, a se evalua în cifre. 2. tr. A scrie, a transmite un text prin cifru. [ fr. chiffrer].CIFRÁ vb. I. refl. a se calcula în cifre. II. tr. a transmite un text prin cifru. ( fr. chiffrer
)CIFRÁ vb. 1. a (se) număra. (Se ~ cu zecile cei care …) 2. a se ridica. (Câștigul se ~ la …) 3. a coda. (A ~ un text, un mesaj.)cifrá vb. (sil. -fra), ind. prez. 1 sg. cifréz, 3 sg. și pl. cifreázăcifréz v. tr. (it. cifrare, fr. chiffrer). Socotesc, calculez, evaluez, estimez, prețuĭesc: a cifra venitu uneĭ moșiĭ. Numerotez: a cifra paginile. Scriŭ cu cifre secrete: a cifra o telegramă. V. refl. Am valoare, prețuĭesc, mă suĭ la cutare cifră: venitu se cifrează la sute de miĭ, cu sutele de miĭ.CIFRĂ (‹ it.) s. f. 1. Simbol grafic folosit pentru scrierea numerelor; impr. număr. Cele mai utilizate sînt cifrele arabe, aduse în Europa de arabi în sec. 10, probabil din India: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9. Uneori se mai folosesc și cifrele romane: I = 1, V = 5, X = 10, L = 50, C = 100, D = 500, M = 1000. 2. Număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanțe. ◊ C. octanică v. octanic. 3. C. de afaceri = totalul încasărilor unei firme din activitatea desfășurată într-o anumită perioadă de timp. 4. Semn tipografic folosit la tipărirea numerelor, a simbolurilor diferitelor operații matematice sau combinații ale acestora.