CHICOTEÁLĂ, chicoteli, s. f. Faptul de a chicoti; izbucnire (înfundată) de râs; chicotit. – Chicoti
+ suf. -eală.CHICOTEÁLĂ, chicoteli, s. f. Faptul de a chicoti; izbucnire (înfundată și zgomotoasă) de râs.CHICOTEÁLĂ s. chicot, chicotire, chicotit, (Mold.) încot, (înv.) clic. (Ce-i ~ asta?)chicoteálă s. f., g.-d. art. chicotélii; pl. chicotéli